Drag a Tom Wilson,
Vreau sa itii despre mine ca eu citesc rubrica ta numar de numar ii-mi place tare mult. N-o sa ma apuc sa-ti spun ca ai un umor foarte “british” - e ca ii cum i-ai spune unui scotian ca poarta kilt! Recunosc ca am fost nitel surprins (ca sa nu zic iocat) cind ai scris despre albumul lui Paris Hilton ca e bun, dar mi-am zis: hei, itie Tom al nostru ce zice, iar eu n-am ascultat albumul (“Stars Are Blind” e suficient pentru mine, thank you), aia ca nu ma bag in discutie…
Ce vreau eu s a-ti spun este ca, citindu-te, mi-am dat seama ca am un gust foarte prost in materie de muzica. Pentru ca mie imi place muzica pop. Nu ma pricep la electro, rave, trance, hiphop etc; pentru mine, muzica pop e aia de-ti gidila urechile in mod placut. E muzica pe care-o fredonezi in baie de unul singur ii care te scoala de pe scaun s-o dansezi. Echivalentul unui „entertainment movie” la multiplex. Nu mi-e ruiine sa spun ca atunci cind aud o ABBA, un Boney M, Ricchi e poveri, Village People sau – de la noi – O-Zone, DJ Project sau Morandi, incep sa dau din picioare. Probabil ca nu este ceea ce se cheama „muzica buna”, dar al dracu’ s a fiu daca nu e buna de dansat!
Noi, aitia cu cinemaul, avem filme de toate genurile: comedii, drame, melodrame, de aventuri, SF, istorice i.a.m.d. in fiecare gen sint lucruri bune ii lucruri proaste. Dar genul, in sine, nu este “bun” sau “prost”: el doar este. ii mie-mi plac toate genurile – inclusiv genurile la care pling(i)! O balada muzicala, de exemplu, seamana – dup a capul meu - cu o melodrama. “Unfaithful”al Rihannei e o melodrama, “Incomplete” al lui Backstreet Boys la fel, in timp ce “You’re Beautiful ” al lui James Blunt este un film de dragoste cu final nefericit (deci tot melodrama), caci solistul se-arunca in mare. Las totul balta cind le prind, ma ating – cum se spune - la lingurica, dar specialiitii (ca tine) zic ca nu sint cool... Aia ca am multe nelamuriri: piesele astea nu sint bune pentru ca nu sint bune, sau pentru ca unora nu le place genul? Faptul c a astfel de piese ajung „number one” denota un prost gust colectiv? Tot ce ajunge „number one” denota un prost gust colectiv? Exista, in muzica, piese-Casablanca, piese-Titanic ii piese-Rocky? ii cum sint ele: bune sau proaste? (“Cool” is not an option!)
Am multi prieteni care jura numai pe chestiile muzicale alternative, solicitante ii sofisticate. Cum dau peste o ciudatenie d-asta, o asculta nonstop… Dar poti dansa pe ele?! Cum ar ar ata un party numai cu Royksopp?? Probabil, la fel de “fun” ca o nunt a numai pe Kraftwerk...
Cam astea ar fi intrebarile mele; daca nici tu nu ma lamureiti, ma arunc in mare – acum, iarna!
Cu sinceritate,